[dex] Întreaga discografie

[Sorin]

Asemenea preocupări sînt specifice culturilor/popoarelor „tinere”, fără culturi „așezate”, mature. Nu sîntem singurii, mai toate popoarele din zonă (cehii, slovacii, sîrbii, croații…) au asemenea obsesii, fiecare în felul său, deși unii (cehii, de ex.) au tradiții culturale vechi de o mie de ani. Cehii, de-o pildă, nu reușesc să scape de obsesia „obecná čeština” (limba cehă koiné, colocvială), o variantă paralelă limbii scrise, deși asta face parte din farmecul limbii cehe și este punctul cel mai greu pt străinii care o studiază. Este însă greu pt că și ei îngreunează procesul studierii ei.
La noi, în plus (dar și la alții din zonă), Academia face ravagii culturale (a se citi anticulturale, antinaționale…). Un exemplu cunoscut și răscunoscut și pritocit este decizia de a reveni la î/â ~ sunt, care este un ilustru exemplu de diletantism cultural cu de pășunism retardat. Ultimele „revizii” ortografice nu scapă nici ele de boala superficialității, lista ar fi lungă să mă apuc să o pritocesc.
Dar să ne bucurăm că avem o limbă încă vie, încă subtilă, deși supusă unei agresiuni subculturale în mass media, formatoare de comportamente imbecile.

weekend plăcut

On 03 Nov 2013, at 09:54, Adrian Dobroiu <dobroiu at yahoo.com> wrote:

> La 2013.11.03 15:44, 03 va a scris:
>> Nu știu de ce, n-o văd pe R.Zafiu susținînd că atenția în exprimare e pedanterie obsesivă (altul! ;-). Dar, vă rog, dați-mi referințe, dacă nu e prea complicat !
> 
> Despre Rodica Zafiu nu spuneam că a criticat atenția în exprimare, ci importanța prea mare pe care românii le-o acordă cacofoniilor. Iată un articol din România literară în care vorbește pe tema asta:
> http://www.romlit.ro/obsesiile_cacofoniei
> 
> Alte referințe în același sens găsiți în articolul „Cacofonie” de la Wikipedia:
> https://ro.wikipedia.org/wiki/Cacofonie
> 
> Scuze că prin asta m-am depărtat de subiectul pleonasmului. Există însă o similaritate între preocuparea exagerată pentru pleonasme și cea pentru cacofonii. Și dacă tot am ajuns aici, o a treia preocupare exagerată a românilor e cea pentru dezacorduri. Sigur, între cele trei există diferențe care fac ca o preocupare să fie totuși ceva mai justificată decît alta. Dar toate trei privesc forma exprimării, nu conținutul, ceea ce ar trebui să ne dea de gîndit. Aș prefera să avem obsesii legate de inteligibilitatea mesajului, de logica raționamentelor, de adecvarea discursului la interlocutor etc.
> 
> Adrian
> _______________________________________________
> Discutii mailing list
> Discutii at dexonline.ro
> http://list.dexonline.ro/listinfo/discutii

-------------- next part --------------
An HTML attachment was scrubbed...
URL: <http://list.dexonline.ro/private/discutii/attachments/20131103/958aba2e/attachment.html>